Wednesday, 14 October 2015

Nesiguranţă


Şi ieri ce făceai? Îţi căutai dragostea pierdută prin paginile muzicii sufocante de dor şi dispreţ? Ai uitat de rămăşiţele iubirii pierdute spre deliciu propriul tău demon. Te simţi fără aer, nu?
Te-ai aventurat în acel haos ca într-un carusel ruginit în speranţa că vei găsi ceva nou. Dar vezi tu, inimii nu îi poţi porunci nimic. Oricât te-ai strădui să îţi prefaci visele în realitate mereu te vei lovi de rezisteţa ambiguă a minţii tale. Şi atunci în tot întunericul acesta..eu voi râde. Da, un râs dureros de dulce şi meritat. Pentru că şi cele mai reprimate emoţii se deschid în abis. Sentimentele noastre nu trăiesc în noi pentru totdeauna, ele îşi schimbă forma în funcţie de noi. În detrimentul dragostei îţi alegi cele mai calde şi transparente sentimente, întunericul se metamorfozează într-o lumină orbitoare care îţi arde fiecare colţ al gândirii. Cei din jur devin nişte statui, nu îi mai observăm. Aceea lumină se mulează pe noi sufocându-ne. Nu că ar fi vreun lucru rău. Iubirea este cel mai frumos sentiment, dar ce te faci atunci când devine dăunătoare? Când îţi pătrunde în minte şi te distruge psihic. Orice cuvânt aspru îţi răneşte şi inima, nu numai mintea. Începi să te hrăneşti cu acele amintiri plăcute unde jumătatea ta îţi construia un castel de dragoste, dar nu observai cum ridica pereţi de fier şi împrejmuia totul în ghimpi. Ca un călător spre necunoscut te ambiţionai să îţi clădezi o cameră imaginară în castelul rigid. Dar cu cât extazul tău căpăta nuanţe vizibile, tot ce sperai se distrugea, iar tu rămâneai iar o victimă. Singura persoană vinovată nu este aşa zisa jumătatea a ta, ci doar tu.
Nu poţi forţa pe cineva să te iubească şi nici să îi permiţi să te distrugă psihic. Alege calea cea dreaptă, renunţă la tot ce îţi face rău chiar dacă te vei afunda în singurătate pentru că o dată ajuns acolo, vei reîntâlni o persoană pe care ai uitat-o. Aceea fiinţă fragilă care se agăţa de fiecare fărâmă de iubire, dar care acum este rănită. Vorbeşte cu ea şi îmbrăţişeaz-o. Doar atunci îţi vei aduce aminte de toate persoanele care te aşteaptau cu drag acasă. Iubeşte oamenii, ţine-i lângă tine şi priveşte înainte. Plângi, urlă şi apoi ridică-te. Promite-ţi că nu vei mai lăsa pe nimeni să te rănească. Construieşte-ţi propriul castel cu dragoste şi căldură pentru a atrage persoana potrivită lângă tine. Ai răbdare cu tine şi cu inima ta.

No comments:

Post a Comment

Noi vs/și ei